Vibrația nu scade: identificarea cauzei

← Baza de cunoștințe Balanset-1A — toate capitolele

Faptul-cheie din ani de suport tehnic: în aproximativ 90% din cazurile de “nu se echilibrează”, vinovatul este un defect mecanic al mașinii sau o rezonanță — nu aparatul și nu dezechilibrul. Aparatul măsoară onest, dar echilibrarea nu poate vindeca jocul, o fisură sau o rezonanță.

Arborele de diagnosticare

Parcurgeți pașii de sus în jos.

Pasul 1. Sunt citirile stabile deloc?

Efectuați 2–3 măsurători consecutive la aceeași turație, fără a schimba nimic. Amplitudinea trebuie să se repete în limita a ~10–20%, faza în limita a ~10–20°.

Citirile “plutesc” → este prea devreme pentru echilibrare. Cauzele instabilității:

1. Joc la lagăre — mișcați rotorul cu o rangă, cu curelele demontate.
2. O structură slăbită — fisuri, șuruburi nestrânse, suporturi mobile, clapete/cadre care atârnă liber.
3. Rezonanţă — modificați turația cu 50–100: dacă vibrația se schimbă de câteva ori, vă aflați pe sau aproape de o rezonanță.
4. Material depus/care se desprinde de pe rotor, cuțite libere care se deplasează.
5. Probleme de tahometru — declanșări duble, reflexii (vezi capitolul 08): faza sare din cauza marcajelor false.

Pasul 2. Priviți spectrul (FFT) — cine provoacă vibrația?

Pasul 3. Semne de rezonanță

• După instalarea greutății calculate, vibrația a crescut;
• aparatul “cere tot mai multă masă” la fiecare iterație;
• o mică schimbare de turație → o schimbare mare a vibrației;
• faza variază brusc atunci când se schimbă turația.

Soluție:

1. Înregistrați un Graficul RunDown (oprire liberă): porniți rotorul → întrerupeți antrenarea → aparatul înregistrează amplitudinea și faza în funcție de turație. Vârfurile = zone de rezonanță; într-o zonă de rezonanță faza face o “cotitură” bruscă.
   

   

   

   Fără RunDown, căutați rezonanțele cu vibrometrul: pornind de la o turație mică, creșteți-o din 50 în 50 sau din 100 în 100 rpm și urmăriți vibrația — o creștere bruscă la un anumit pas dezvăluie zona de rezonanță. Exemplu real: de la 650 la 750 rpm vibrația a crescut de cinci ori → rezonanță în apropiere de 755. Altul: 70 mm/s la 1300 rpm, dar 50 la 1400 → rezonanță în apropiere de 1300; echilibrați la 800.

   

2. Alegeți turația de echilibrare exterior în afara zonelor de rezonanță — de obicei clar sub acestea (600–900 rpm pentru mulcitoare). Exemplu: rezonanțe la ~420 și ~644 rpm → echilibrare la ~844 rpm; alt caz: fără succes la 1600, dar bine la 1000 rpm.
3. Odată echilibrat la o turație “curată”, urcați la turația de lucru și faceți trim.
4. Soluția radicală: modificați rigiditatea structurii (consolidați cadrul, sprijiniți-l, schimbați suporturile). O mașină așezată “metal gol pe beton” se comportă adesea prost — suporturile antivibratorii/arcurile ajută.

Pasul 4. Neliniaritate — “montez greutatea, dar răspunsul nu este cel așteptat”

Semne: răspunsul la o greutate este disproporționat; la îndepărtarea greutății, vibrația nu revine la valoarea inițială (ceva din mașină se deplasează/rămâne blocat).

• Instalați o jumătate sau o treime din masa calculată, per iterație.
• Verificați dacă greutatea de probă este prea mare: schimbarea pe care o provoacă ar trebui să fie de 20–30%, dar nu mai mult de ~100%. O probă supradimensionată rupe modelul liniar și duce la supracorectare.
• Dacă vibrația inițială este foarte mică (<1 mm/s), chiar și 100–200 g pot provoca un salt brusc — reduceți masa de probă.
• Dacă vibrația nu revine la îndepărtarea greutăților — căutați un defect mecanic (ceva se deplasează: un ajustaj, o pană, o fisură).

Pasul 5. Verificați-vă propriile greșeli

Parcurgeți capitolul 09. Cele mai frecvente:

• unghiul numărat față de invers rotației (simptom: vibrația aproximativ s-a dublat în loc să scadă);
• procente în loc de grame (raza neintrodusă);
• caseta de bifare “remove mass” în timp ce se sudează greutăți;
• marcajul tahometric deplasat între rulaje;
• senzori montați axial sau X1/X2 inversați;
• turația schimbată în mijlocul seriei;
• greutatea de probă neîndepărtată, deși programul presupunea că a fost;
• echilibrare fără cuțitele/ciocanele care au fost montate ulterior.

Pasul 6. Defecte găsite în cazuri reale

“Vinovați” reali din practică (când echilibrarea “nu funcționa”):

• un ambreiaj distrus (disc dublu) — piese rupte în interior, invizibile din exterior; vibrație instabilă;
• un arbore îndoit — bătaie de 4–20 mm; echilibrarea compensează doar parțial, rezultatul este mai slab decât de obicei (11 mm/s în loc de 3);
• joc în lagărul din spate al motorului — un vârf la ~85 Hz; s-a așteptat un motor nou;
• o fisură într-o fulie;
• suporturi/console de mulcitor rupte care s-au fisurat din nou după reparație;
• un scaun de lagăr uzat — remediat prin încărcare cu sudură și reprelucrarea fusului;
• tahometrul care număra 2 găuri din fulie ca 2 marcaje — turația “s-a dublat”, calculele fără sens;
• aerodinamica — aspirația din canal, cu rigiditate insuficientă: nimic de echilibrat; curățați filtrele și rigidizați structura;
• convertizorul de frecvență — un vârf la 300 Hz (6×50) care dispărea la oprirea convertizorului.

Pasul 7. Când să vă opriți

Unele mașini nu pot fi echilibrate pe teren până nu sunt reparate. Chiar și suportul tehnic experimentat a avut câteva refuzuri în peste 10 ani (un tocător de combină, o mașină de tuns tufe de 2,5 m, un mulcitor montat pe excavator). Dacă mecanica este defectă — spuneți-i clientului adevărul: mai întâi reparație (lagăre, arbore, cadru), apoi echilibrare. Aceasta este o concluzie profesională, nu un eșec.

Fișă rapidă: “de ce a crescut vibrația după montarea greutății?”

1. Sens greșit de numărare a unghiului → verificați dacă ați numărat în sensul rotației.
2. Caseta de bifare “remove mass” în timp ce sudați → inversează rezultatul.
3. Rezonanță → RunDown, altă turație.
4. Pas prea mare (masă integrală pe o mașină neliniară) → jumătate din masă.
5. Mecanica (joc/fisură) → revizie.
6. Marcaje tahometrice false → faza este greșită, vezi capitolul 08.